HELP!!!
Ce fel de: rima: strofa, masura versului, ritm!

O, graţioasă lună, mai ţin minte
acum un an, tot pe colina asta,
veneam să te admir, plin de nelinişti:
tu atârnai şi-atunci peste pădure,
cum faci şi astăzi ‒ toată luminând-o.
Dar nebuloasă şi tremurătoare,
văzută printre lacrimi, ţi-era faţa,
plângeam atunci-un chin mi-a fost viaţa:
ea astfel a rămas, iubită lună,
şi nu s-a schimbat. Mă bucură amintirea
şi număr anii ca să ştiu etatea
durerii mele. O, cât de plăcut e ‒
în tinereţe, când e încă lungă
calea speranţei şi e scurtă calea
memoriei ‒ să-ţi aminteşti trecutul
chiar dacă-i trist, iar suferinţa-i vie.