Moară cu Noroc este ca specie literară nuvela psihologică prin ilustrarea inadaptabilitatii individului in societate(protagonistul Ghiță este nemulțumit de statutul său social initial-cizmar), prin ilustrarea temei dezumanizarii sub puterea banului alaturandu-se tema parvenirii si a fricii.
Conflictul exterior (Ghita-Lica) declanșează conflictul interior ( Ghiță om cinstit- Ghiță supus paginii banului) manefistandu-se in constiinta personajului. Accentul nuvelei cade pe transformarea suferită de Ghiță in evolutia conflictelor, de asemenea remarcandu-se tendinta de obiectivare, narațiunea heterodiegetica fiind realizată de către un narator omniscient, ce are acces atât la viata interioară a personajelor cât și la cea exterioara
