Dar imi erau dragi ochii negri, si pentru ei calcam multe hotare.
Obrazul drept, botit spre ochiul stors, parca era inclestat si pecetluit pe totdeauna intr-o durere. Iar ochiul cel viu, mare si neguros, privea tinta in jos in neagra fantana a trecutului.
Batea drumurile cautandu-si dragostele.
