« Pe
vremuri, Mont Saint Michel (Muntele Sfantului Mihail) era piton stancos,
acoperit de paduri locuite des calugari… ei se hraneau aproape cu nimic si
adesea mureau de foame… Atunci, ei aprindeau focuri, si cand oamenii de pe
coasta le vedeau stralucind in noapte, le trimiteau cateva provizii. Li le
trimiteau intodeauna bine fixate pe spinarea unui magar care cunostea drumul.
Din nefericire, intr-o zi, un ticalos de lup l-a vazut, l-a atacat si l-a
mancat… Dar o forta invincibila l-a obligat pe el, pe lupul cel rau sa duca in
locul magarului proviziile pentru calugari… si sa-l inlocuiasca si pe urma,
pentru toate datile cand acest lucru era necesar… O abatie/manastire a fost
construita (se spune ca la cererea Sfantului Arhanghel Michel/Mihail in
persoana). Ea a prosperat, devenind superbul monument pe care il inca vizitam
in zilele noastre. »
