O adiere sublima anunta sosirea toamnei,in caleasca ei de frunze moarte,imbracata cu o rochie tesuta cu fire de aur, pe cap poarta o cununa batuta in pietre scumpe in forme de fructe.
De spaima ei au inceput sa rugineasca frunzele in codru si ni vii,solzii frunzelor marunte s-au zburlit pe o ramura.Si auzin din departare vocea ei tiranica toti ciulini pe carare fugeau cuprinsi de panica.Gazele plapande amortite de frig cautau adapost sub stratul gros de frunze uscate.Ramurile impodobite de culoare si lumina la fel ca frunzele care stralucesc ca niste monede de aur.Bruma apleca florile gingase spre iarba ofilita,pasarile calatoare au plecat vâslind in inaltimi pe cerul trist. Pe strada se plimba iernaticul vânt si plangea cu lacrimi de ploaie .Gradinile au ramas fara verdeata.Copii sunt veseli.Toamna le-a adus in dar primi zi a anului scolar.La scoala e recreatie.Larma peste tot.Sunetul cristalin al clopotelului se grabestes si el sa aminteasca tuturor ca anotimpul harniciei si al roadelor bogate a sosind dormitând cu manta-i stralucitoare.
