Gradina mea de vis are panseluțe, fragi, tufe de măceșe. Arbuști stufoși păzesc aleile. La intrare veghează un nuc bătrân. Imi place să cred că l-a sădit bunelul. Aleile întortocheate sunt pline de amintiri. După mai multe viraje prin labirintul gradinii ești răsplătit cu o băncuță. În fața ei ei un arbust de buxus tuns cu măiestrie. Îți treci mâinile prin frunzele mici, dese și ușor pișcătoare și simți că ești viu.
