șira la ora de limba romana . Profesoara ne daduse sa scriem o poezie despre toamna . Toti copii isi scrisera propriile poezii .Artom nu-si facuse ca de obicei temele pentru acasa . Ei ce sa faca ! O intrebase pe o colega dar ea nu dori sa ii raspunda deoarece era suparata ca el o trase de par, vru sa il intrebe pe un prieten de-al sau dar el era suparat pe dansul pentru cca il facuse cu cateva zile in urma de ras in fata unor baieti mai mari , vru sa o intrebe pe o alta fata dar se razgandi deoarece stia ca nu o sa-i spuna nimic ,ei nici nu stia ce sa mai faca. Brusc ii veni o o ideie geniala sa inventeze un motiv pentru ca nusi-a facut temele pentru acasa. Ii spuse o poveste foarte frumoasa profesoarei dar ea in loc sa ii creada inventia ii puse un doi de toata frumusetea . Artiom se enerva puse mana pe pix si incepu sa scrie . Pe la sfarsitul lectiei el ridica mana si ii spuse profesoarei ca a scris deja poezia. Ea i-a spus sa citeasca poezia . El a incepus a citi;
Afara e toamna,
Si frunzele cad ,
Copii micuti,
Se joaca in iad.
Toata clasa a inceput a rade . Si astfel Artiom si-a scris propria lui poezie.
