Fata , ramasa singura acasa,incuie usa cu zavorul si se priveste in oglinda. I se pare ca este frumoasa si se descrie singura ca avand ochi frumosi, ca ii sta bine cu floarea prinsa la ureche si ca ii sta bine in cap naframa. Ea spune ca are haine frumos cusute de mama ei, care poate fi mandra ca are o asemenea fata frumoasa.Mama a spus la vie ca nu vrea sa dea fata oricarui flacau ci numai celui care va fi om. Admirandu-se in oglinda, fata crede ca a venit vremea sa afle cate ceva si despre iubire, nu numai despre cum se coase panza. S-a imbracat frumos, si-a pus podoabele din lada de zestre si cum se admira in oglinda, o vede pe mama venind. Imbujorata de frica se dezbraca repede , inchide dulapul si trage zavorul.
