2.Privită de departe pădurea parea linistita.Insa nici unul din tinerii pregatiti pentru expeditie nu se astepta la ceea ce le rezerva padurea.
Plini de entuziasm, ei au intrat în pădure , taindu-i pe spate un fior rece. Răcoarea pădurii ii bucura insa tăcerea de mormânt era ciudata. Înaintînd in padure copii au observat ca lumina este din ce in ce mai slabă iar frica in ce încetul cu încetul sa isi facă aparitia .
Brusc , linistea fu spartă de un țipăt ascutit al unei păsări . Copii trasarira . Si ar fi dorit sa iasă , dar pe unde era iesirea?!
După minute lungi de umblat , drumetii au dat peste o cabanuta părăsită in mijlocul unei poieni . Cu frica s au apropiat de ea. Nimic. Pânze de păianjeni atârnat pe ferestrele pline de praf iar ceea ce fusese odinioară in cuib acum ramasese doar câteva bete . Cumpăna fantanii din spatele casei scartai usor in adierea sombra a vântului. Copii , speriati, in pas usor si rar au iesit din poenita fara a privi înapoi .
Am mai mers asa ceva timp pana când sper marea lor bucurie , au descoperi o raza jucăușă de soare strapungand neantul din padure. Au pornit cu viteza in acea direcție si au reusit sa iasă din padure. Fiorul simtit in padure inca ii mai urmărea insa încet si au dat seama ca probabil toata frica simțită simțită doar din cauza imaginatiei lor bogate.
