Paseam ,sorbind fiecare picatura de frumusete de acolo. Am inteles ,atunci ca Italia este un cuib de patimi frumoase ,cu cladiri specifice ,de o arhitectura extravaganta,ce reflecta cultura acestui popor . Strazile pline cu oameni. Iar fantanile arteziene erau ca niste pesteri de marmura si cristal,un contrast izbitor,deasemenea semanau cu niste domnisoare ,ce plang amarnic insetate dupa iubire, iar soarele le saruta dulce si bland.Privind tablourile si sculpturile de la o compotitie cae avea loc in aer liber,imi aduceam aminte de lectiile de la scoala,cand invatam arta si despre oamenii renumiti . Asa am inteles ,ca Italia este un oras al viselor!
