Răspuns :
predicativă: Problema mea este că nu am învățat.
Întrebarea este cum vom reuși.
Tema discuției era unde să mergem în vacanță.
subiectiva: E rău că nu ai respectat regulile.
E bine unde ai pus tabloul.
E rău cum ai ajuns.
atributivă: Gândirea că vei reuși te-a ajutat.
Întrebarea cum te-ai descurcat are un singur răspuns.
Locul unde m-am născut a rămas la fel.
completivă directă: Știu că te-ai supărat pe mine,
Văd cum te comporți.
A uitat unde mergea.
completivă indirectă: Mă gândesc că voi reuși.
Mă tem cum va ajunge.
Mă mir unde și-a găsit de muncă.
circumstanțială de loc: ~nu cred că există cu conj. că~
~nu cred că există cu adv. cum~
Am mers unde am vrut.
circumstanțială de timp:~nu cred că există cu conj. că~
Cum stă ploia, merg.
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială de mod:~nu cred că există cu conj. că~
Învață cum poate mai bine.
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială de cauză:Nu pot plecă, că nu am terminat de vorbit.
Cum învață, are note mari.
Unde nu am fost atent, am greșit.
circumstanțială de scop: ~nu cred că există cu conj. că~
~nu cred că există cu adv. cum~
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială condițională: ~nu cred că există cu conj. că~
~nu cred că există cu adv. cum~
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială concesivă: Mărul, că e măr, și tot dă roade.
~nu cred că există cu adv. cum~
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială consecutivă: Vorbește atât de încet, că nu-l aud.
~nu cred că există cu adv. cum~
~nu cred că există cu unde~
Sper că te-am ajutat. :)
Întrebarea este cum vom reuși.
Tema discuției era unde să mergem în vacanță.
subiectiva: E rău că nu ai respectat regulile.
E bine unde ai pus tabloul.
E rău cum ai ajuns.
atributivă: Gândirea că vei reuși te-a ajutat.
Întrebarea cum te-ai descurcat are un singur răspuns.
Locul unde m-am născut a rămas la fel.
completivă directă: Știu că te-ai supărat pe mine,
Văd cum te comporți.
A uitat unde mergea.
completivă indirectă: Mă gândesc că voi reuși.
Mă tem cum va ajunge.
Mă mir unde și-a găsit de muncă.
circumstanțială de loc: ~nu cred că există cu conj. că~
~nu cred că există cu adv. cum~
Am mers unde am vrut.
circumstanțială de timp:~nu cred că există cu conj. că~
Cum stă ploia, merg.
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială de mod:~nu cred că există cu conj. că~
Învață cum poate mai bine.
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială de cauză:Nu pot plecă, că nu am terminat de vorbit.
Cum învață, are note mari.
Unde nu am fost atent, am greșit.
circumstanțială de scop: ~nu cred că există cu conj. că~
~nu cred că există cu adv. cum~
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială condițională: ~nu cred că există cu conj. că~
~nu cred că există cu adv. cum~
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială concesivă: Mărul, că e măr, și tot dă roade.
~nu cred că există cu adv. cum~
~nu cred că există cu unde~
circumstanțială consecutivă: Vorbește atât de încet, că nu-l aud.
~nu cred că există cu adv. cum~
~nu cred că există cu unde~
Sper că te-am ajutat. :)
Vă mulțumim că ați accesat site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile furnizate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag să reveniți și nu uitați să ne salvați la favorite!