În opinia mea, opera literală "Prâslea cel Voinic si merele de aur" este un basm popular, deoarece prezintă trăsăturile acestuia: opera epică in care fapte obișnuite se împletesc cu cele neobișnuite la care participă personaje reprezentând binele si răul.
În plus, textul are autor anonim si colectiv, fiind cules de Petre Ispirescu.
In primul rând, reperele spațio-temporale sunt vagi, nedeterminate:"odata" , "la curtea unui împărat". Se remarca asemenea formulele specifice:inițiala "a fost odata ca niciodata"(sugestie a unui timp imaginar) si cea finala "si încălecai pe-o șea si v-o spusei dv asa" ce scoate cititorul din lumea basmului.
Întâmplările au un caracter fantastic, prezentând aventurile fiului de împărat in încercarea de a-l prinde pe hoțul merelor de aur. Apar si cifre magice.
In al doilea rând, eroul întâmplărilor este Prâslea, deoarece participa la întreaga acțiune si este reprezentantul binelui.
Deși ironizat la inceput, reușește sa isi demonstreze calitatile: inteligenta, curajul si vitejia, dar si mila.
In concluzie, argumentele date susțin încadrarea textului in specia basmului.
