Natura, in sine mereu mi s-a parut ca are ceva aparte, o splendoare divina, ceva greu de inteles de o simpla fiinta efemera. Acest tablou a captat natura in modul in care o percep eu.Frumusetea eleganta dansand un vals nesfarsit cu simtul sinistru al padurii, ce ar avea multe de spus.Inca nu si-au luat ramas bun, sunt vesnic impreuna, asa, dansand,tinadu-se in bratele timpului plin de remuscari si abateri inferne ce-ti distrug si cea mai mica parte de puritate.Firea mea disterna le poate observa fiinta moarta, sunt acolo, dainuesc pe taramul divinitatii absurde, unde greu pot fi observati...
