A fost odată ca niciodata o fata de o frumusete rara, care iubea un sclav de-al tatalui sau, ea fiind printesa., tatal nu o lasa,deoarece acela era argatul ei, iar tatal nu vroia sa dea lui averea, ci unui print urat si lacom. fata, suprata incepu sa planga, atat de tare incat tatal ei nu stia e sai mai faca. in regatul lui nimeni nu mai planse pana acum, iar din lacrimile ei se naste un izvor, cu apa rece si limpede. tatal aduse medici , fara folos fata plangea si plangea. cand tatal a incercat sa sece izvorul de lacrimi era sa moara. de accea a lasat-o pe fata sa il iubesca pe argat si au stapanit fericiti pan la adinci batraneti
