-Vai,ce frig este! Nu-mi place iarna deloc!
-Ți-e frig,dragul meu..., dar eu sunt tristă.
-Nu se poate! De ce ești tristă? Pe fruntea ta imaculată nu va putea fi niciodată vreo umbră de tristețe.
Crăiasa Zăpezii zâmbi trist și spuse:
-Mulți oameni mă disprețuiesc pentru că eu sunt cea care aduce iarna cu zăpada de argint. Eu sunt Crăiasa Zăpezii.
-Iartă-mă, te rog! Nu am știut. Acum văd însă puritatea sufletului tău și că tu vrei să ne aduci bucurie în cămine,dar noi nu am înțeles asta.
Crăiasa Zăpezii îl sărută ușor pe frunte picurând deasupra băiatului lacrimi fericite de argint.
