Eu si pădurea
Pădurea, intenderea nesfârșita , acolo unde visele prind contur si se înaltă spre cer pentru a ne călăuzi.
Ușor-ușor, razele își fac loc din adâncurile întunecate , strapungand paznicul nopții, luna.
De fiecare data când m-a depărteze de ea un dor nespus m-a cheamă din nou in acel loc plin de magie .
Din depărtare, luna este ținuta in palmele pădurii ca o inima înecată in diamante si lumina.
Pădurea, natura , fauna si vegetația..... totul exprima vitalitate, dinamism, feerie si reverie.
Totul e atât de magic, aștept cu drag sa m-a revăd cu ea..
Sper sa fie ok
